header image
 

Flowers of Veliko Tarnovo

~ by Răzvan pe aprilie 21, 2008.

5 Răspunsuri to “Flowers of Veliko Tarnovo”

  1. No lasama cai trucaj.

    dadatroll a spus asta la mai 12, 2008 at 5:05 pm

  2. superb

    shorty85 a spus asta la mai 12, 2008 at 7:42 pm

  3. drăguţ

    Alex a spus asta la mai 12, 2008 at 9:30 pm

  4. Există surprinzător de multe cuvinte în limbile bulgară şi serbo-croată ce sunt cu toată evidenţa de sorginte latină, dar care nu se reîntâlnesc în limba română! Focalizând pe bulgară, unul dintre aceste cuvinte este „agneşco”. Însemnând pe româneşte miel, dar care în mod evident este diminutivul bulgăresc pentru cuvântul latinesc agnus. Prin această prismă, ne permitem să reinterpretăm latineşte numele oraşului Ternova. Pentru acesta au fost propuse o mulţime de alte etimologii, printre care şi una ungurească! Este foarte justificată, nu din punct de vedere lingvistic, ci din punct de vedere istoric, propunerea lingvistică ungurească. Pentru că Ternova emerge cu pasiune şi violenţă în istoria aşezărilor urbane de excelenţă abia pe noul drum roman construit la ordinul împăratului bizantin Manuel I Comnenul. Putem explica numele Ternova ca o aglutinare pentru ‚terra nova’, ce desemna noul drum, vechile drumuri romane fiind desemnate pe vremuri printr-acel ‘pavimentum’, devenit acum ‘pămînt’. Drumul era destinat să lege pe uscat cetatea Constantinopol de provincia Ungrovlahia din noul proiect de Oikumenă al lui Manuel I Comnenul. Acela a fost, de fapt, şi primul proiect parţial de itinerar Orient-Expres consemnat de istorie. Şi nu întâmplător în România, primul tronson de cale ferată se înscria atât pe drumul pentru Ungrovlahia proiectat de Manuel Comnenul, după cum va fi, de asemenea şi primul tronson pentru Orientul-Expres. Ipoteza originii numelui oraşului Ternova din aglutinarea sintagmei ‚terra nova’ fusese lansată de unul dintre acei eminenţi profesori de Limba Română care au predat la liceul Fraţii Buzeşti din Craiova. Ipoteza fusese expusă într -o carte păstrată de Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Dacă nu o mai găsiţi acum, înseamnă că se afla printre cărţile arse intenţionat la revoluţie. Înainte de 1989, Adrian Păunescu, care fusese pentru un an de zile elev la liceul Fraţii Buzeşti din Craiova, aflase cumva despre acea idee, şi o inserase –“Oltenia, eterna Terra Nova!”– în Imnul echipei de fotbal Universitatea Craiova, cântat magnific de Gabriel Cotabiţă şi formaţia sa din vremea Craiova Maxima!

    blogideologic a spus asta la mai 13, 2008 at 9:14 am

  5. Fotografiile surprind o ‘ideologie urbana Eugeniu de Savoia’ care poate fi observata plecand de la Varna, sa amintesc Calafatul, Turnu Severin, Timisoara, –am uitat multe orase balcanice din aceasta enumerare–, ajungand apoi in gradina palatului Belvedere din Viena. Cine spune ca in Balcani nu exista o civilizatia excelentei ?

    blogideologic a spus asta la mai 16, 2008 at 5:27 am

Lasă un Răspuns